Economia, între cifre și conștiință: lecția lui Tomáš Sedláček pentru România

Economia nu este doar o știință exactă sau un ansamblu de cifre și calcule, ci o poveste a omului, cu toate fricile, speranțele și dilemele sale morale. Aceasta este esența cărții „Economia binelui și a răului” a economistului ceh Tomáš Sedláček, o provocare lansată acum un deceniu celor care privesc economia strict ca pe o tehnică.

Economia, o poveste despre oameni

Sedláček ne amintește că economia a fost dintotdeauna o combinație între deciziile morale și realitățile materiale. Indicatorii precum graficele sau tabelele sunt doar instrumente care vin după ce alegerile morale au fost făcute. Mai mult, el găsește rădăcinile economiei nu în formule matematice, ci în texte antice – de la epopeea lui Ghilgameș, textele religioase, până la filozofia lui Platon și Aristotel. În aceste surse, binele și răul stăteau la baza oricărei decizii politice și economice, în vreme ce astăzi conceptele morale sunt adesea mascate sub pretextul „eficienței”.

Crimele crizelor – mai morală decât financiară

O lecție centrală a lui Sedláček se dovedește tot mai actuală: omul nu este o mașină de calcul, iar piețele nu sunt infailibile. Criza financiară globală din urmă cu câțiva ani a evidențiat nu un eșec al matematicii, ci al interpretării și aplicării ei – încrederea oarbă în modele considerate infailibile. Economia neagă adesea componenta morală esențială, însă fără aceasta, ea devine o formă de autoamăgire colectivă, iar deciziile pierd scopul real.

Învățătura pentru România de azi

În contextul actual al României, cu strategii economice centrate pe cifre, procente din PIB și alocări bugetare, scrierile lui Sedláček oferă un instrument de diagnoză relevant. În multe cazuri, planificarea economică pare un proces lipsit de întrebarea fundamentală: „Pentru cine muncim? Care este binele pe care îl urmărim?”. Astfel, investițiile sunt reduse la un procentaj abstract, educația devine o simplă cheltuială și cultura este privită drept un cost de buget, nu ca un patrimoniu esențial. Oamenii sunt tratați ca resurse, iar nu ca ființe cu destine și valori.

Această perspectivă indică o problemă de fond: România dispune de date și statistici, dar îi lipsește sensul și motivația care să direcționeze corect aceste cifre. Fără „de ce” – fără o conștiință morală care să definească scopurile – orice strategie riscă să alunece în improvizații și iluzii.

Economia cu sens – o necesitate pentru viitorul României

Viitorul economiei românești nu va fi câștigat de cei care colectează cele mai multe date, ci de cei care vor ști să redea moralitatea centrală deciziilor economice. Lecția lui Sedláček ne provoacă să punem întrebările esențiale și să reconstruim o economie care să fie, înainte de toate, o activitate cu sens moral, nu doar un exercițiu de cifre. Dezvoltarea reală are nevoie de conștiință, iar cifrele trebuie să primească de la aceasta direcția corectă.

---

Pentru Reșița și zona noastră, care se confruntă cu provocări economice și sociale specifice, această reflecție asupra sensului investițiilor și politicilor economice devine cu atât mai importantă. Nu doar cât producem sau cât investim contează, ci în cine și pentru ce investim. Este momentul să redescoperim economia ca o poveste a oamenilor, nu doar una a cifrelor.