Corectarea deficitului trebuie să depășească 1,7% din PIB până pe 15 octombrie.

Corectarea deficitului trebuie să depășească 1,7% din PIB până pe 15 octombrie.

Comisia Europeană a adus în atenție necesitatea ca România să ia măsuri mai dure pentru a corecta deficitul bugetar, mult peste nivelul de 1,7% din PIB deja stabilit. Recomandările au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și vizează extinderea reformelor fiscale pentru a crea venituri suplimentare semnificative, dar și pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și a controla mai eficient cheltuielile publice.

De când a intrat România sub procedura de deficit excesiv în 2020, țara nu a reușit să implementeze măsuri eficiente pentru a rezolva problema. În plus, nu au fost respectate recomandările anterioare ale Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, România a înregistrat o creștere de 0,8% în 2024, iar pentru anul acesta se prognozează o creștere de 1,4%.

În ceea ce privește datoria externă, se estimează că aceasta va atinge 59,4% din PIB până la sfârșitul anului 2025 și va continua să crească până la 63,3% către sfârșitul lui 2026, depășind limitele acceptate de tratatele Uniunii Europene.

La ultima reuniune, ECOFIN a subliniat necesitatea unor măsuri imediate pentru corectarea deficitului bugetar al României. Următoarea întâlnire a acestui consiliu va avea loc la începutul lunii iulie, pe data de 8, și se așteaptă ca România să prezinte un plan detaliat cu măsuri eficiente de redresare fiscală.

Această problemă bugetară și recomandările Uniunii Europene nu doar că afectează economia la nivel național, dar au un impact direct și asupra cetățenilor, inclusiv celor din Iași, care pot resimți efectele măsurilor necesare pentru a atinge stabilitatea fiscală.


Andrei Cernic

Andrei Cernic este jurnalist local cu peste 15 ani de experiență în presa regională și un pasionat al istoriei industriale a Reșiței. Cu un stil echilibrat și orientat spre acuratețe, Andrei documentează atent fiecare subiect, de la proiectele de infrastructură până la poveștile oamenilor care dau identitate orașului. Este cunoscut pentru modul în care transformă informația tehnică în articole ușor de urmărit și utile pentru public. Prin munca sa la „Azi în Reșița”, Andrei își propune să ofere comunității un spațiu transparent, relevant și conectat la evoluțiile locale de zi cu zi.